S-a terminat si editia a 3-a a premiilor DinamoMania si pot spune cu bine. E o parere personala dar pentru mine a fost un success, iar impresiile de dupa sunt pozitive.
INVITATII. La loc de cinste este Nelu Nunweiller care a onorat cu prezenta sa aceasta festivitate. Doar sa petreci cateva minute cu domnia sa si iti dai seama ca te afli langa un adevarat “caine” – si detaliile sunt cele care fac diferenta: modestia de care da dovada (doar simplul fapt ca la sfarsit si-a exprimat dorinta de a nu fi uitat, ca si cand cineva ar putea uita ce a facut pentru culorile alb-rosii si ca este un nume de legenda pentru clubul Dinamo), felul in care vorbeste despre fotbal si tot ce se intampla in Stefan cel Mare (pur si simplu ii pasa mai mult decat ce vedem azi la unii, care doar isi ridica banii si isi construiesc imaginea de “vedete”), faptul ca sta de vorba cu toata lumea pana la cei mai tineri fani si sa mentionez si ca a acceptat sa vina de la peste 100km doar pentru a fi din nou printre dinamovisti.
Urmeaza Marin Hildan pe care de fiecare data cand il vezi ai sentimentul ca trebuie sa-i strangi mana cu respect si sa te gandesti impreuna la Catalin cu bucurie si mandrie ca este un caine pana la moarte (asa cum fiecare din noi isi doreste, multi o declara sus si tare dar din pacate mai putini o si fac).
Evident trebuie sa precizez grupul “hot” al jucatorilor: cei de la echipa mare (Lobont, Danciu, Marius Niculae), cei de la echipa a doua si juniorii – ei sunt cei care in prezent reusesc sa duca numele Dinamo mai departe si in care toti ne punem sperante. Despre ei vorbim cel mai mult, ii analizam de fiecare data pana in cele mai mici detalii si traim clipe de agonie si extaz dupa meciuri. E de apreciat faptul ca au plecat din mijlocul antrenamentului pentru a fi prezenti la aceste premii.
Pentru multi dintre noi celelalte sectii in afara de fotbal sunt mai putin interesante si cunoscute, de aceea m-am bucurat sa aplaud alte nume care traiesc pentru culorile alb-rosii – cum ar fi Diana Patrut, sau premierea fie si in absenta a echipei de rugby si a atletlei de aur Constantina Dita Tomescu.
FESTIVITATEA. A fost frumoasa cu un plus pentru filmele prezentate in timpul galei (10 ani de DinamoMania on-line, Ziua dreptatii 4 mai), aplaudate de intreaga audienta dar si materialele video de la sfarsit (chiar daca urmarite intr-un cadru mai restrans).
A contat mult si prezentatorul Mihai Pahontu, care a reusit sa scoata de la toti invitatii declaratii spumoase care au facut deliciul fanilor si al mass-mediei prezente la eveniment (nu intru in detalii dar se pot urmari pe site).
ATMOSFERA. A fost de zile mari si a contat mult prezenta suporterilor (peste asteptari cel putin pentru mine). Evident ca momentele cele mai asteptate au fost si “punctate” cum se cuvine si baietii din galerie au fost acolo sa dea tonul: premierea lui Danciulescu a fost urmata de strigatele specifice (Danciu gool, Danciu gool), lui Marius Niculae i s-a “multumit” pentru urarile de “bine” aduse rivalei de moarte. Insa cel mai emotionant a fost momentul cand am cantat pentru Hildan. Cateva minute parca toata lumea uitase unde se afla si nu se auzea decat “Catalin Hildan inseamna Dinamo! Te vom iubi mereu!” Rasuna toata sala si am avut senzatia ca vocile noastre se vor auzi pana acolo sus (numai sa privesc din nou reactia dlui Hildan si ma trec fiorii).
O sa inchei aici desi cu siguranta mai sunt multe de spus, dar pentru mine acestea au fost momentele care au ramas cand inchid ochii si retraiesc ziua de ieri. Cu siguranta in timp unele se vor mai sterge, dar va ramane mereu amintirea unei alte zile petrecute in alb-rosu. Si am aceeasi speranta ca Nelu Nunweiller ca lumea sa nu uite – ca avem motive sa ne bucuram ca suntem dinamovisti, sa cantam si sa aplaudam Dinamo si ca nu trebuie sa le ratam.
p.s. Am lasat pentru altii comparatiile cu editiile din alti ani sau micile observatii cu lucruri care puteau fi facute altfel (cum nimic nu e perfect e mai bine sa privesti partea plina…)
FELICITARI DINAMOMANIA!
(Cristina)
Din cate am vazut eu,a fost foarte frumos,cel mai mult m-a impresionat corul suporterilor cand strigau Aleeoooo,Aleoooooo,Catalin Hildan inseamna Dinamooooo
lobont si niculescu cei mai buni dinamovisti .Forza DINAMO!!!!!!!!!
Din pacate majoritatea suporterilor au plecat odata cu Lobont, Niculae si Danciu…ori nu stiau ca nu s-a incheiat festivitatea pierzand astfel discursul domnului Nunweiller ori nu i-a interesat odata ce au plecat cele 3 vedete grabite sa plece deranjate de luminile camerelor de filmat.
Oricum FELICITARI chiar a fost frumos!
Comments are closed.