Acasă Revista presei Cele trei zile ale preşedintelui

Cele trei zile ale preşedintelui

117
0

(articole preluate din GAZETA SPORTURILOR)

– Adrian Georgescu

Dinamo este o adevărată echipă de Liga Campionilor. Nu, nu joacă în respectiva competiţie. Nici nu are rezultate sau investiţii pe măsură. Ajunge însă în oraşele unde are meci cu trei zile mai devreme, “ca o adevărată echipă de Liga Campionilor”, după cum zice Ioan Becali.Cele trei zile la nivel înalt sînt pentru reveriile preşedintelui. Ştim totul despre calul pe care, în tinereţe, a mizat şi care a pierdut în prelungiri. Despre hotelul de o stea unde l-a aruncat destinul. Urmărim traseul victorios al bilelor pe postav, semn că în biliard încă sîntem cineva în Europa. Examene la şcoala vieţii, sesiuni prin porturile lumii.Şi din nou ideea care ne face mîndri: Giovanni seamănă cu DeNiro. Ce ironie! Aduce cu actorul – deşi cu unele dintre personajele acestuia i-ar plăcea -, pe cînd noi ne-am dori să semene cu un preşedinte de club.

Careul de naşi

– Cristian Geambaşu

Echipa lui Lupescu şi-a ocupat fotoliile ministeriale din FRF, mai are pînă să preia şi puterea

Belodedici a completat echipa de tineret de la Federaţie. Respiră aerul unui general sîrb trecut în rezervă de forţele aliate. Minus procesul de castrare ideologică. Suplu, cu trăsături aspre şi cîteva riduri de dată recentă. Belo ocupă ultimul loc al unei selecţionate Under 40, dacă ar fi să discutăm după modelul formaţiilor de care urmează să răspundă. Cu o derogare chiar pentru repatriat, sărit un an peste pragul dintre tinereţea propriu-zisă şi cea spirituală. Ionuţ Lupescu, Florin Prunea, Didi Prodan şi Miodrag Belodedici. Un portar, doi fundaşi centrali şi un mijlocaş de acoperire. O formulă defensivă pentru schimbarea fotbalului românesc. Sau pentru reformarea lui. Va funcţiona cartea contraatacului ca la World Cup?

Ionuţ Lupescu a susţinut mereu că nu va fi marioneta lui Mircea Sandu. Şi că schimbarea poate fi iniţiată din interior. Florin Prunea pretinde că interesele jucătorilor pot fi mai bine apărate dintr-o funcţie de conducere, decît cu portavocea liderului sindical. Totul rămîne de demonstrat, deocamdată vedem nişte oameni tineri instalaţi în funcţii importante (sau care sună bine), hotărîţi să facă ceva. Ţinînd cont că foştii titulari ai Casei Fotbalului erau experţi în uciderea timpului, orice calorie consumată în interes de serviciu înseamnă un pas înainte. Interesant va fi atunci cînd reformiştii vor propune întîiul pachet de măsuri care să-i scoată din hibernare pe urşii carpatini din FRF. Formula aleasă de echipa Lupescu-Prunea-Prodan-Belodedici include din start arta compromisului.

Remarcabilă absenţa lui Mircea Sandu din peisaj. Mişcare de învăluire de mare maestru. Al establishment-ului. Adversarii speră că Naşu’ a lăsat frîiele puterii în mîinile tinerilor, camarila jubilează la gîndul că Lupescu şi compania îşi vor prinde urechile în probleme administrative, iar neutrii constată, ca tot românul dornic de linişte, avantajele politicii paşilor mărunţi. În timpul acesta, realesul savurează victoria, îşi încarcă bateriile oricum nedescărcate şi aşteaptă fără emoţii tragerea la sorţi pentru EURO 2008. Unde nu contează cu cine picăm în grupa preliminară, fiindcă şi dacă nu ne calificăm postul de preşedinte nu-i în pericol. Una-i una şi alta-i alta.

Conţii de Vincon, Pipera şi Monte Butelie

Astăzi, Dinamo îşi joacă soarta europeană pe Stade Velodrome din Marseille, la doi paşi de Chateau D’If, fortăreaţa unde a fost încarcerat Edmond Dantes, alias contele de Monte Cristo al lui Alexandre Dumas-tatăl. Da’ ce, Dinamo parcă n-are conţii ei în conducere?