Acasă Opinii Antrenamente cu aparatorile pe tibii.

Antrenamente cu aparatorile pe tibii.

133
0

Primit ca un duşman pe Bega, Alexa a fost cel mai bun jucător de pe teren în partida de sâmbătă, de la Piteşti. Hulit de suporteri, fostul dinamovist le-a dat peste nas tuturor prin prestaţia împotriva Argeşului. Folosit ca mijlocaş în faţa apărării, undeva în partea dreaptă, Alexa a fost cel care a securizat practic defensiva bănăţeană, fiind un zid de netrecut de către ofensiva lui Giannini. Dacă Popa a fost îngerul păzitor al lui Poli, Cîrţu strategul, iar Caramarin, Izvoranu şi Grigorie oamenii responsabili cu golurile, Alexa a fost câinele Timişoarei. Nu cel de pe stema clubului Dinamo atât de duşmănit de fanii viola, ci acela care îşi apără cu dinţii stăpânul. GSP 07 aug 2006 _________________ Iată ce jucător am pierdut! Ni l-a luat Neţoiu, “câinele pînă la moarte si dincolo de ea”. S-a dus, învârtindu-se! Interesul personal a fost mai important dacit performanta. Banii mai importanţi ca orgoliul sportiv. Comisionul mai tare ca demnitatea. Neţoiu era sa-l piardă pe Alexa încă din iarna trecuta, când acesta a vrut sa plece la Steaua pentru promisiuni si bani mai mulţi. Acolo, unde anterior, plecase si Victoraş Iacob, un alt fotbalist păstorit de Neţoiu. Rednic trebuie sa fie atent. In fotbalul romanesc pescuiesc pescari versaţi, dornici de capturi mari in ape tulburi: Neţoiu, Gigi si Me Mee Stoica, Copos sau Iancu de la Timişoara sunt doar câţiva dintre ei. Aparent corecţi si dezinteresaţi, fideli echipei ce o comisionează parazit, aceşti samsari si-au făcut mana in ani buni de tranzacţii oneroase aflate la limita dintre cătuşe si felicitări sincere. Daca Rednic vrea sa se lupte cu interlopii fotbalului romanesc nu o poate face decât construind o echipa desăvârşită. El nu poate primi ajutor de la autorităţi pentru ca acestea dorm un somn frumos ce nu poate fi deranjat. Iar Sandu si Mitica sunt servili si umili Stelei pînă la incidenţa stării de greaţa! Şansa lui Rednic este sa facă la Dinamo o echipa care sa joace meci de meci cu motoarele turate la maxim. O echipa care sa joace orice meci la victorie. Un grup care sa vrea sa învingă! Psihologic vorbind Rednic nu are alta şansa decât sa-si formeze întâi si-ntâi o trupa de campioni in mentalitate. Restul va veni de la sine. Trebuie pus acum piciorul in prag. Cine vrea sa stea si cine vrea sa plece! La Dinamo nu mai e timp de încercări si declaraţii belicoase cu pregătiri temeinice pentru Ch.League. Basmele de-acum sunt pentru guguştiucii cu intelect gigant din galeria Stelei. Noi avem treaba pe termen lung aici la Dinamo, nu ne jucam cu artificii, terenuri in intravilan si nici cu mătănii in ceas de seara. Vrem o echipa câinoasa care sa nu lase adversarului nici o şansa. Care sa deseneze vertical. Iar pasa înapoi sa fie mereu considerată o eroare. Am cam gonit fotbaliştii pietoni de la echipă. Si nu ne-am dori ca acum sa-i înlocuim cu pensionarii unui pension cu ştaif numit Dinamo. Cu o linie de moşneguţi formata din Mărgăritătrescu, Tameş si C. Munteanu nu poţi ataca decât drumul spre izvorul nr.5 de la Tuşnad. Si eventual cabinetele de proceduri cu nămol bioactiv de la Sovata. Daca jucătorii nu vor sa pună piciorul la minge, nu vor sa alerge si pierd toate duelurile individuale cu adversarii, de ce ar mai sta la Dinamo? Doar aşa ca sa iasă la număr si sa aibă cine sa toace banii din contracte? Nu pot sa cred ca in acest moment Ropotan, Stanici sau Lerinc nu pot fi măcar încercaţi undeva la închidere. Nu pot sa cred ca lui Cristea ii plac zonele laterale când el aglomerează mereu zona centrala . Paşcovici sta prea mult pe tuşa in timp ce invariabil aceeaşi Niculescu, Dănciulescu sau Ganea stau uneori, prea mult in teren. Pasăm prea mult si prea lateral pentru a fi o mare echipa. Presingul si intrările tari, la minge, sunt încă la stadiul de deziderat iar rezolvările individuale din careul advers le numeri agale pe degete. Si toate aceste disfuncţionalităţi pornesc de la antrenament. Acolo unde hârjoana din pauza de liceu trebuie înlocuita cu jocul bărbătesc jucat cu apărătorile pe tibii. Aceasta e singura cale spre Ch.League. Gigi Becali mai are una, cică….Prin pronaos. Pe la Golden Blitz. Dar numai la marile sărbători creştineşti. De 1 Mai . Si la 23 August… Scuipa-l Doamne, ca nu stie ce zice! P.S. La jocul cu gorjenii au asistat si fraţii Ioan si Victor Becali. “Victor a revenit la meseria lui de baza. E şoferul lui Giovani” – a fost comentariul sarcastic al suporterilor dinamovişti. – Ev.Z. 07.aug.2006