In el am vazut practic trei tipuri diferite de jucator. In anii inceputului de cariera, pana prin 1966, stilul de joc al echipei era aparare de fier si goluri marcate pe contraatacuri. Si cel care a lansat contraatacurile a fost Radu. Dupa 1968 echipa a adoptat un joc spectaculos si ofensiv , cautand golul. Si cel care a impins echipa in atac a fost Radu. Si exact in aceeasi perioada si cu aceiasi coechipieri , la echipa nationala , Radu a fost principalul exponent al temporizarii jocului , pentru ca asa i-a cerut sa joace antrenorul Angelo Niculescu. Temporizarea (stil de joc poate urat dar care ne-a dus la CM 1970 si la rezultate bune in fata unor echipe superioare) s-a bazat practic pe doi factori : pasele precise ale lui Radu care gaseau intotdeauna un coechipier liber si capacitatea lui Radu de a fi mereu demarcat pentru a primi pasele coechipierilor. ( “a fi mereu demarcat” ascunde un enorm efort , alergatura si risipa de energie ) Radu a jucat la Dinamo din 1963 pana in 1976 , cucerind 5 campionate (1964 , 1965 , 1971 , 1973 , 1975) si o cupa ( 1964) Debutul lui ca titular a fost cu totul deosebit. In primavara lui 1964 pe la mijlocul returului Dinamo era lidera dar trecea printr-o criza de forma , fiind urmarita de Rapid. Exact inaintea meciului direct cu Rapid ne-am trezit fara echipa , cu Gh, Ene Varga Gergely Tarcovnicu si Unguroiu absenti(fiecare din motivele lui) si cu Parcalab intr-o pasa proasta. Si marele antrenor Tr. Ionescu a avut curajul si inspiratia de a trimite in teren in acel meci decisiv un necunoscut pe nume Radu Nunweiller. Si cu tupeul caracteristic fratilor mai mari si cu siguranta unui jucator experimentat (avea 19 ani!) Radu a preluat coordonarea jocului , l-a repus in forma pe Parcalab , a marcat un gol si a fost unul din principalii eroi ai victoriei cu 5-2 ((scor cunoscut ?) asupra Rapidului. A urmat un galop de sanatate cu victorii pana la sfarsitul campionatului si cu un dramatic 5-3 in finala cupei cu Steaua (Radu a marcat un gol in finala). Cu trei frati Nunweiller in echipa , Dinamo a mai cucerit un titlu in 1965. In 1967 Radu a debutat in echipa nationala jucand doua meciuri alaturi de fratele mai mare Nelu. Si in plina urcare ….hepatita !! Radu a lipsit tot sezonul 1967-68 nefiind partas la cucerirea cupei. (3-1 cu Rapid in finala in care eroi au fost Nelu Nunweiller si Lucescu) Pentru Dinamo a fost un an critic, anul schimbului de generatii. Noua garda era in ascensiune, Dinu , Dumitrache , Boc si Lucescu isi gaseau loc in echipa si batea la poarta echipei nationale. Si Radu un era ! (cel care i-a suplinit postul a fost Varga) A revenit in toamna lui 1968 si , ca un adevarat Nunweiller, a intrat direct in ritmul jocului , fara nici o perioada de refacere. Chemat imediat la echipa nationala de antrenorul Angelo Niculescu , Radu a redebutat intr-un meci cu Anglia 0-0 la Bucuresti. Meciul urmator , pentru calificarea la CM a fost un meci critic cu Elvetia la Bucuresti. Echipa noastra a inceput meciul complexata si un e de mirare : cu un an si jumatate in urma elvetienii ne trasesera un 7-1 usturator. Si in repriza a doua , la 0-0 (un meci egal ne anula orice sansa) cand nimic in jocul nostru un mergea , Radu a luat jocul pe contul lui , tragand toata echipa dupa el. Pana astazi nu stiu si mi-e frica sa socotesc cati kilometri a alergat in acel joc, cate mingii a carat din 16 in 16. Datorita lui restul echipei s-a trezit, castigand cu 2-0 (Dumitrache la primul gol in echipa nationala si aradeanul Domide) In urmatorul meci , pe Wembley , Radu a condus o echipa de copii la un extraordinar 1-1 cu campioana mondiala Anglia (in acel meci in repriza a doua s-a nascut temporizarea) Radu a fost in teren la victoria 1-0 in Elvetia (la numai o luna dupa o operatie de apendicita !) la victoria contra Portugaliei si egalul cu Grecia la Bucuresti , rezultate care au trimis echipa Romaniei la CM Mexico 1970 dintr-o grupa care parea imposibila. Au urmat trei meciuri la CM 1970 la Guadalajara. In meciul cu Anglia (0-1) Radu a “adormit” complet jocul englezilor si am fost foarte aproape de un meci egal (daca portarul si un fundas n-ar fi gresit…) In meciul cu Cehoslovacia (2-1) , fiind condusi cu 0-1 Radu “temporizatorul” si-a schimbat complet stilul de joc, impingand echipa in atac si fiind autorul a doua exceptionale pase de gol catre rapidistul Neagu, care la prima a marcat si la a doua a scos penalti .(inscris de Dumitrache) In meciul cu Brazilia (2-3) dupa un inceput catastrofal si 0-2 Radu a fost printre primii care s-au trezit din soc , organizand meciul la mijlocul terenului , echilibrand jocul si in final chiar dominand o echipa pe care multi o considera cea mai buna echipa nationala a tuturor timpurilor. Radu a mai participat la campania care ne-a dus in sferturile CE 1972 jucand in total 42 meciuri in echipa nationala. Dupa 1976 Radu a jucat la Hunedoara , apoi a fost antrenor prin Elvetia si Turcia. Voi incheia cu un citat al antrenorului prof. Angelo Niculescu atunci cand un cor urlator de ziaristi (nu, Florin Calinescu inca un era ziarist) cerea scoaterea lui Radu din echipa: ” Eu cand hotarasc ce echipa va juca , in primul rand trec in dreptul tricoului cu numarul 10 numele lui Radu Nunweiller si apoi mai caut inca zece jucatori” LA MULTI ANI RADU NUNWEILLER.







































O super lectie de istorie a fotbalului din Stefan cel Mare. &br;Iuliu, ai adus aminte tuturor ce inseamna ( la timpul trecut, din pacate ) a fi cu adevarat devotat culorilor clubului Dinamo. Cati dintre noi si-ar fi amintit de ziua de nastere a lui Radu Nunweiler ? &br;Multumesc si Shalom
Multumim Iuliu! si la mai multe…articole :blink:
La multi ani, Radu Nunweiler ! &br;Si , multumim , Iuliu , ca ,din cand in cand , ne reamintesti ce fotbalisti MARI am avut…. Pe langa ei, cei de azi nu sunt decat niste pitici…
Mircea Shalom &br;O parte din credit apartine lui HAITA. Pe la inceputul anului el mi-a trimis o lista cu zilele de nastere ale unor jucatori reprezentativi si de atunci am incercat sa scriu despre jucatorii mai vechi , care au jucat pe cand multi din cititorii acestor randuri inca nu se nascusera.
Buna-i vorba romaneasca: &br;Cine n-are batrani, sa-si cumpere ! &br; &br;Multe Pace Iuliu !
La multi ani Radu! &br;Merci Iuliu pentru biografiile fostelor glorii &br;Sa auzim de bine si Shalom
As vrea sa vad si io azi un antrenor care sa le spuna verde in fata latrailor cu pix si reportofon ca echipa o face antrenoru' da capu'ui si nu "reprezentantii" societatii civile, fie ei si din presa sportiva…. &br; &br;SIC TRANZIT GLORIA MVNDI &br;========================================
Comments are closed.