Acasă Revista presei Cearta cu simbolurile

Cearta cu simbolurile

124
0

(articole preluate din GAZETA SPORTURILOR)

– Maria Andrieş

În Ştefan cel Mare se înfruntă un sistem şi un intrus, un personaj nimerit în Groapă dintr-un alt film. Giovanni Becali n-a izbutit niciodată să se integreze în altă structură decît propria familie. Nu s-a integrat la Rapid, iar la Dinamo, în loc de integrare, s-a apucat de dezintegrare. Ontologic, ideologic, fenomenologic şi practic, e vorba de o schismă. În loc să se concentreze pe lupta pentru Titlus Livius, şefii dinamovişti se bat Tacitus pentru putere. Încă dinainte de venirea lui Giovanni, şi încă mai cu spor după instalarea acestuia în datul ontic al şefiei. Desigur, în bătălie sînt antrenate inerent şi simbolurile. Vine Giovanni din concediu şi afirmă peremptoriu că Florentin Petre nu e un simbol. Vine şi Nicolae Badea din concediu şi îl contrazice, în ordinea dialectică: Petre este un simbol. Punct. Situaţia rămîne indecisă, pentru că nu s-au întors toţi capii lui Dinamo din concediu. Ca să-l cităm pe marele istoric german Bayern Munchen, cîte capete, atîtea păreri şi cîte păreri, atîtea acţiuni. Cearta cu simbolurile caracterizează toate răsturnările de regim. Să ne amintim de gaura din tricolor, după ’89. Nu este exclus ca Giovanni să-şi aprofundeze mandatul dînd o gaură în steagul lui Dinamo, în loc de doi cîini, să pună un lup singuratic. Prudent ar fi să se oprească aici, să nu dea găuri în alte simboluri dragi şefilor alb-roşii, în butelii, de exemplu. Să nu uite vorba strămoşilor latini, est modus in rebus şi în integrame. Într-un singur punct sînt compatibile sistemul lui Giovanni şi sistemul de la Dinamo: ambele au ca motor voinţa de putere. Deşi a venit ca preşedinte din vară, Giovanni încă se află în perioada de probă. Abia şi-a impus antrenorul, urmează să-şi impună şi jucătorii. După care nu va mai avea nici o scuză, ori face din Dinamo o “echipă scorbutică”, ori are din nou sentimentul becalian al neputinţei ca manager. Cine va învinge: sistemul, călit în redundante lupte intestine, sau intrusul, călit în lapidarul mandat din Giuleşti ? Ce simboluri dinamoviste vor mai fi puse la penitenţă? Va renunţa Discobolul la disc şi va tăia bilete, aşa cum marele Albacete, scriitor din liga a doua spaniolă, se umilea în faţa Realului? La ce va duce menuetul dintre Borcea şi primarul Mazarin? La bal? La tribunal? Dar astea sînt chestiuni derizorii, efemere ca fumul de trabuc. Pentru soarta echipei, ar fi bine de ştiut din timp: unde e Patria e Dinamo sau unde e Dinamo e Patria? Asta-i întrebarea.

Dilema lui Piţi

Cum Gigi Becali l-a susţinut pe Sandu la alegerile FRF, era de aşteptat să se netezească drumul steliştilor spre “naţională”. Chiar şi pentru Rădoi. Dar Piţurcă dă de înţeles că zarurile n-au fost aruncate în cazul vedetei roş-albastre. “Rădoi trebuie să spună adevărul despre plecarea lui din cantonament”, declară selecţionerul. Nu se ştie pe cine ar fi votat Piţi la conducerea FRF, dar se ştie cine i-a făcut campanie să fie reales la cîrma “naţionalei”. Nu Gigi, desigur, dar tot Becali. Prin urmare, nu e vorba de un conflict Rădoi – Piţurcă, ci de o banală ciorovăială Becali – Becali.

Heil, Borcea!


La cheful onomastic al preşedintelui dinamovist, Cristian Borcea şi Giovanni Becali au salutat taraful în stilul lui Paolo Di Canio. Unul a întins braţul, celălalt a strîns pumnul. Ca să ştie toţi că Giovanni ia ce e mai bun din fotbalul italian. Şi nu oricum, ci “fără număr, fără număr”…

Golurile din tei

Niculescu şi Dănciulescu vor să cînte iar împreună, dar este posibil ca stilul N&D să sune ceva mai altfel. După trecerea lui Danciu-gol prin China, hiturile celebrului cuplu ofensiv vor avea influenţe asiatice. Şi cum asiaticii ascultă O-Zone cu mic, cu mare, cei doi atacanţi dinamovişti vor juca pe ritmuri gen “Dragostea din tei”…