Acasă Revista presei Cum e Turcu, şi pistolul

Cum e Turcu, şi pistolul

126
0

(articol preluat din ProSPORT)

-Iulian ANGHEL

Unul dintre acţionarii lui Dinamo dă din coate, în ultima vreme, pentru a ieşi cu orice preţ în evidenţă Pe Vasile Turcu nu l-am cunoscut personal şi nici n-auzisem de el înainte de a se implica financiar la Dinamo. Se poate să fie un tip bogat, deştept, cu bani şi care să aibă o nevastă capabilă de a face dragoste toată noaptea, într-o expresie, se poate ca Vasile Turcu să fie un om de succes! Frapant este faptul că, după ani în care şi-a menţinut echilibrul prin bun-simţ, Va-sile Turcu a început să o ia razna. De când Ioan Becali a declanşat jihadul în Ştefan cel Mare, Turcu s-a agăţat de prohabul lui. E ca un câine credincios, iar dacă Giovani latră o dată tare, Turcu latră de trei ori, ceva mai încet, dar pe aceeaşi temă.Nu-mi amintesc să fi auzit că Vasile Turcu reprezintă ceva pentru Dinamo, că a transpirat pentru acest club, nici măcar cât Ioan Becali în momentele când, chinuit de talent, se forţa să jongleze cu mingea, deşi părea că se încălţase invers. Îmi amintesc însă că distinsul Turcu afirma sus şi tare acum vreo doi ani că îi va da el 50.000 de dolari din buzunarul propriu lui Florentin Petre pentru a suplimenta salariul acestuia. Şi îmi mai amintesc că declara în urmă cu ceva timp că Mircea Lucescu e cea mai bună soluţie pentru banca tehnică a lui Dinamo. De când s-a înhăitat cu Giovani, măgulit că poate sta la masă cu prietenul lui Hagi, al lui Popescu şi al altor eroi pe care îi vedea la televizor, Turcu a schimbat macazul. Petre nu mai e simbolul lui Dinamo, nu mai merită nici banderola, a fost ţinut în puf 18 ani. Esteban e antrenorul potrivit pentru Dinamo, iar Ioan Becali, dacă nu e Dumnezeul “câinilor”, măcar are freza lui. Turcu îl perie pe Giovani mai acătării decât o făcea MM cu Gigi, dar, spre deosebire de colegul de la Steaua, lui chiar îi place. A descoperit lumina camerelor de luat vederi, s-a văzut la televizor, a cântat cu maestrul, practic a început să creadă că e cineva.Ce nu înţelege Turcu e că ascensiunea sa forţată coincide cu cea mai urâtă perioadă din istoria lui Dinamo, în care persoane fără nici o legătură cu tradiţia alb-roşie au pus mâna pe club şi vând tuturor gogoşi, susţinând că sunt praline.