Fiecare generatie isi are idealurile si idolii sai. Asa se intampla oriune, inclusiv in fotbal. Din acest punct de vedere, nici Dinamo nu face nota discordanta. Si totusi.. exista anumiti oameni, anumiti idoli, care devin legende valabile pentru toate generatiile. Ne amintim de ei cu placere, ii comemoram post-mortem si facem din ei socluri pentru statuile prezentului. Uneori avem insa si cate o sansa rarisima de a avea prinde noi astfel de legende vii. Oameni care au facut istorie si care inca… mai exista. Am sa ma opresc la un singur exemplu, care pentru Dinamo este reprezentativ: Florea Dumitrache. [b]Traim un paradox cumplit. Un astfel de om, un astfel de jucator, venerat de toata istoria fotbalistica dinamovista si romaneasca, pomenit in cartile de istorie ale fotbalului international si de adversarii care poate ca nu l-au vazut decat o singura data fata in fata, acum 36 de ani, ei bne, o astfel de personalitate, traieste printre noi, vine printre noi la meciuri, sta cu noi de vorba… si noi nici macar nu realizam asta![/b] Meciul Dinamo – Poli Iasi, a fost pentru [color=red]DinamoMania[/color] un prilej de a-i cere lui Florea Dumitrache un interviu in exclusivitate. Din pacate socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ. Interviul care urma sa fie facut inaintea meciului, am reusit sa il facem abia dupa incheierea partidei. Se terminase meciul, iar portile stadionului, largite la iesirea dinspre Calea Floreasca, au inghitit repede suporterii de la tribunele 0 si a-ntaia. La un colt al gangului de sub tribuna oficiala, un domn in varsta, cu parul alb, dar inca ager in miscari, astepta… Lumea trecea pe langa el, unii il mai salutau, altii il priveau si treceau mai departe. Era Florea Dumitrache. [b]Nicidecum o vedeta, nicidecum un star, ci un om de o simplitate si un bun simt care ii demonstreaza onestitatea cu care a abordat intotdeauna viata. Este insa un idol, o legenda vie, un jucator emblematic pentru istoria fotbalului romanesc si bineinteles pentru Dinamo si suporterii sai. Pare uneori greu de inteles cum se poate ca un jucator de talia lui sa treaca neobservat (sa mai degraba nebagat in seama). Dumitrache nu este necunoscut dinamovistilor, ba din contra. Probabil ca nu exista “caine” care sa nu il recunoasca. Dar atat si nimic mai mult. Putin sunt cei care, desi il au ca idol, se opresc sa ii stranga mana…[/b] Totusi, daca l-ai salutat pe Dumitrache, daca i-ai strans mana, deja parca reusesti sa patrunzi dincolo de monotonia din jur. Simti ca omul din fata ta “are ceva” cu care te atrage. Il privesti in ochii obositi, peste care pare ca apasa fruntea incarcata de istorie. E un om care are intotdeauna ceva sa de spus. Fara doar si poate, este omul care (si datorita varstei) te poate tine la povesti la gura sobei pana dimineata. Are si un umor al sau. Din doua vorbe scurte a aruncat o ironie cu care iti alunga orice emotivitate. E un om cald, deschis, iar simplitatea cu care se manifesta il face placut oricarei asistenta. Incepem sa vorbim cu el, in timp ce oamenii inca mai trec pe langa noi. Ne zambeste, are o privirea parinteasca si relativ nedumerita fata de interesul pe care i-l aratam. Noi incepem sa il intrebam, iar el nu se poate limita la raspunsuri scurte. [b]Realizezi ca iti spune din experienta ceea ce tu citesti in carti. Zambeste. Are un motiv in plus, Dinamo de astazi se ridica la echipa din care facea si el parte in anii '70. E multumit de randamentul succesorilor sai, dar ca orice dinamovist este cu gandul la meciurile dificile care ne asteapta in UEFA.[/b] Discutia decurge implacabil si spre trecut, spre Dinu, Parcalab, Nunweiller, Angelo Niculescu si… Traian Ionescu, cel care cu putin timp in urma ne-a parasit. Antrenorul care l-a descuperit nu doar pe el, ci acea intreaga generatie legendara de la Dinamo. Astazi insa nu mai cauta nimeni briliante prin praful maidanelor sau prin curtea scolilor. Revenim la acel trecut “de aur”. E ciudat ca, desi stim tot ce ne spune, povestirea lui e parca mai captivanta decat ar putea parea. Il intrebam repede, nerabdatori tot ce ne trece prin cap, el raspunde la ce poate. [b]La un momendat ne gandim ca ar fi cazul sa il lasam sa plece, dar, spre uimirea noastra, el inca mai vorbeste si ne priveste cu aceiasi privire calda, prin ai carei ochi se vede un suflet dornic sa reinvie istoriile de altadata.[/b] Continuam discutia, facem poze, glumim, ii dam si cateva cadouri simbolice… ne simtim bine alaturi de el. Il avem in fata pe Florea Dumitrache, nu l-am prea prins noi in activitate, dar am vazut inregistrarile, atatea cate sunt, am vazut privirea melancolica a parintilor care ne vorbesc cu veneratie despre el, observam fiorii pe care ii simt cei care ii privesc posterele si il recunosc, stim pretuirea de care s-a bucurat in timpul activitatii sale fotbalistice, stim chiar si pretul pe care l-a oferit Juventus pentru serviciile sale… cu toate acestea [b]nimic nu se compara cu vorbele lui Dumitrache. Este o onoare sa il intalnesti, o cinste sa il saluti si o placere sa il asculti. Poate ca ar trebui sa ii dam mai des prilejul sa ne vorbeasca. Poate ca ar trebui sa facem la fel cu toti ceilalti de talia lui. Traiesc printre noi legende vii pe care le respectam si le pretuim, dar nu le mai punem in valoare. Va veni o vreme cand le vom comemora, dar in suflet vom avea acel sentiment de neimplinire. Au fost langa noi si nu le-am pretuit asa cum se cuvenea…[b]







































sa ne traiesti "Mopsule" :blink:
Te iubim, cei care te-am vazut pe viu sau la TV, si am fi tare bucurosi sa te vedem mai des, fie in conducerea clubului, fie consilier. As fi bucuros daca ai comenta meciurile noastre, ale lui Dinamo, cu detalii tehnice ce ne scapa noua, nespecialistilor. Esti o legenda a noastra.Si acuma te vad in fata ochilor, in Mexic, cum ii culcai pe fundasi la pamant din driblinguri.
Voi cei care nu l-ati vazut jucand pe Dumitrache, ati pierdut mult. Un jucator cum rar vezi pe terenul de fotbal. Dribling, sut, viteza, demarcare, simt al golului, tot ce vrei de la un fotbalist. Poate doar Florin Raducioiu avea ceva din felul lui de a fi. &br;Sa ne traiesti mult si bine, sanatate si actionarii sa-i gaseasca un loc la Dinamo ca merita.
Adevaratele valori nu trebuiesc uitate niciodata! Sa ne inclinam in fata lor si sa incercam sa/i aducem langa echipa deoarece ei iubesc cu adevarat culorile!!!
Comments are closed.