Simbata vine un nou meci pe stadionul Dinamo in care ar trebui sa obtinem a treisprezecea victorie. Baietii au moralul ridicat, antrenorul este multumit, iar adversarul se plinge ca are prea multe accidentari. Exista insa citiva factori de risc importanti peste care ar trebui sa trecem. In primul rind adversarul: este una dintre cele mai solide si mai omogene trupe de divizia A si are la comanda un antrenor modern care a imprimat echipei un joc care se bazeaza pe un presing insistent pe posesia adversarului. Iasiul joaca un 4-4-2 modern cu fundasi centrali care stiu sa iasa la ofside si cu fundasi laterali experimentati (Toma si Bordeanu) care stiu sa stringa in centru si sa atace de fiecare data cind este nevoie. Mijlocul face un presing agresiv, iar jucatorul advers care are posesia este atacat mai mereu de 2-3 jucatori. De aceea adversarii Iasiului se sufoca, cursivitatea jocului scade si ocaziile de gol dispar. In atac exista un atacant masiv (Czernoch sau/si Bilba) sustinut de un Onofras rapid si percutant. Avem astfel imaginea unei echipe periculoase care primeste foarte greu gol si care ofera foarte putine spatii. In al doilea rind echipa noastra: in miezul saptaminii are loc un chef cu manelisti dupa care incepe un razboi al declaratiilor legat de cistigarea campionatului de catre Dinamo. Este clar pentru toata lumea ca sintem favoriti, dar discutiile de acest gen nu pot decit sa scoata echipa din starea de concentrare pe care o are. Cum se poate trece peste acesti factori? Simplu. Joc rapid de pase si multa, foarte multa munca la mijlocul terenului. Jucatorii sa fie umili si sa alerge ca si cum ar fi inceputul campionatului. In plus, Rednic pare a fi concentrat in continuare: a trimis jucatorii care l-au dezamagit in meciul cu Farul II la echipa a doua. Daca ii vom lua in serios pe ieseni si daca jucatorii vor da dovada de seriozitate vom putea insira si cea de-a treisprezecea victorie.






































