(articole preluate din Gazeta Sporturilor)
Ovidiu Ioaniţoaia
În ciuda eliminării lui Thereau, dictată în minutul 35, marea calitate a derbyului de ieri s-a numit sportivitatea. Dacă suporterii celor două formaţii s-au încăierat înainte de meci, şi nu numai, jucătorii şi-au văzut de treabă şi, spre lauda lor, au dovedit că ştiu să se respecte unii pe ceilalţi. Cum le şi stă bine unor fotbalişti de cupe europene. Altfel, ceea ce se anticipa a fi confruntarea dintre cel mai eficace atac (Dinamo) şi cea mai solidă apărare (Steaua) s-a transformat repede într-o bătălie surdă, purtată cu precădere în zona neutră. Logic, din această încleştare om la om a rezultat o prestaţie modestă, cu puţine faze de poartă şi, în prima repriză, fără nici măcar o ocazie clară de gol. În ansamblu, Dinamo a avut iniţiativa şi pînă în momentul în care, indus în eroare de asistentul M. Nagy, “centralul” Corpodean l-a trimis la cabine pe Thereau, decizie exagerată, chiar exces de zel. Întîlnirea s-a jucat mai mult în jumătatea de teren a Stelei şi pentru că, lipsită de prezenţa cîtorva mijlocaşi de meserie, ultimul a devenit indisponibil Paraschiv, campioana a trebuit să improvizeze în compartimentul respectiv. Mai ales Boştină a fost depăşit de ritm şi de situaţie, incomodat nu doar de o poziţie neobişnuită pentru el, în centru, ci şi de o sarcină inedită, la închidere.
După pauză, propunîndu-şi să fructifice superioritatea numerică, Rednic l-a înlocuit pe cărăuşul Tameş cu explozivul Ganea. Cum s-a accidentat şi P. Marin, silindu-l pe Olăroiu să-l retragă pe Nicoliţă fundaş, Dinamo a continuat să domine şi să împingă jocul, iar Steaua, tot mai presată, să sufere. Viteza partidei a sporit, nu însă şi conţinutul. Deşi campioana a rămas în 9, acelaşi Nicoliţă fiind eliminat întrucît a reintrat pe gazon fără încuviinţarea arbitrului, derbyul părea să se îndrepte spre o remiză albă, evident nesatisfăcătoare pentru “cîinii roşii”. Atunci a ieşit la rampă, ca un as scos de Rednic din mînecă, nou introdusul Dennis Şerban, care a izbutit în prelungiri un slalom devastator şi un gol magnific, prin care şi-a ajutat antrenorul să obţină cea dintîi victorie ca tehnician în faţa Stelei. Graţie reuşitei lui Şerban, distanţa dintre protagonistele de aseară s-a mărit la 7 puncte, dar lupta e departe de a fi încheiată.
Fanion, fluier şi-un Vierme – erou
Alin Buzărin
Arbitrajul şi clipa de inspiraţie a lui Dennis Şerban au fost decisive. Ar fi trebuit să reţinem fotbalul de calitate. Doar în anumite momente l-am putut depista, şi atunci mai degrabă rezultat al unei incrîncenări, nu al reuşitelor tehnice.Am reţinut în schimb arbitrajul, în nota lipsei acute de credibilitate din ultima vreme. Moţi se şicanează cu Thereau, iar occidentalul, neadaptat la mirosul Balcanilor, rămîne surprins cînd îl vede pe Cosmin împrăştiat pe jos. Asistentul Nagy vede faza, petrecută fără violenţă, banală, şi-i impune lui Corpodean, de la 60 de metri distanţă, eliminarea SF a lui Cyril. Pînă atunci fusese o luptă decentă, cu Dinamo desfăcută în evantai în terenul advers, cu un al doilea galben pentru Tameş uitat de “central” şi cu cîteva ocazii neconcludente pentru roş-albi.
Glaşpapir
După eliminare, meciul a căpătat asperităţi de glaşpapir. Lovin, faultîd mereu, a scăpat de galben. Începea pămînteana şi rodnica lege a compensaţiei. Cătălin Munteanu şi Pulhac îl chinuiau pe bietul Saban, aşa că Olăroiu l-a adus în ajutor pe dreapta pe Bănel, de pe stînga, unde-l distribuise iniţial. La pauză a replicat şi Rednic, cu Ganea în locul bramburitului Tameş. Cu om în minus, Steaua se retrăgea tot mai mult. Olăroiu a simţit şi l-a trimis în teren pe Badea. Imediat, un şut scos greu de Gaev a certificat valoarea vasluianului. Niculescu a irosit o lovitură liberă, Ganea şi Dănciulescu luptau minunat cu Goian şi Ghionea. Au fost minutele de foc ale derbyului.
Pompierii
Au venit şi-au stins focul. Şi cel de la o torţă stelistă aruncată pe pistă de suporterii din Ghencea (au urmat în tribune lupte cu jandarmii, ca la Călugăreni), dar şi pe cel din teren. În zece oameni, Stelei îi convenea remiza. Dinamo, generoasă în efort, dar la adăpostul avansului din clasament, după marea situaţie a lui Ganea (76), nu dădea semne că mai poate schimba ceva.
Bănel şi Stenmark
Corpodean l-a dat afară şi pe Bănel, care aseară şi-a scuipat plămînii pe trei posturi. Între timp intrase şi Dennis, “Viermele” de la Farul-Steaua-Valencia-Villarreal-Elche-Cordoba-Astra-Poli Ejido-Rapid-Dinamo-Larisa-Dinamo (posibil să mai fi pierdut vreo reşedinţă de-a sa pe drum, că prea sînt multe!). Ce-ar mai putea face? E ginerele lui Buduru, de-aia îl bagă. Cam astea erau comentariile suporterilor dinamovişti, supăraţi că Steaua mergea spre a doua remiză consecutivă într-un derby disputat în inferioritate. Însă Dennis a driblat extraordinar pe flancul drept stelist, un slalom ca acelea ale lui Stenmark pe vremuri şi a marcat, aducînd o victorie mare. Mai ţineţi minte că acum aproape 10 ani, cînd era o speranţă a Stelei, a driblat într-un meci cu Rapid totul, inclusiv poarta goală. De-atunci şi-a driblat mereu, în cascadă, propria carieră. Pînă aseară, cînd s-a oprit în poarta adversă şi-n inima unui stadion întreg.
Antrenament pe durere
Maria Andrieş
Cum, necum, arbitrii reuşesc să dea derbyurilor ce-i al derbyurilor: tensiune. Cînd nu e spectacol de pase, e recital de cartonaşe. După Salomir, a venit rîndul lui Corpodean să fie omul meciului. A mers pe mîna tuşierului, la fel ca Balaj, în meciul de la Piteşti. Pînă acum trecuţi cu vederea, oamenii de pe margine sînt aduşi în centru. Servesc drept alibi şi ochelari de cal pentru aşii cu ecuson FIFA. Li se pun în cîrcă deciziile cele mai apăsătoare.
Corpodean n-a avut un meci nebun. Dar a ştiut să-l complice un pic. În prima jumătate de oră, s-a jucat prea prudent. Era clar că cele două rivale amînă spectacolul pentru meciurile din Europa. Cînd a fost vorba să-i arate al doilea galben lui Tameş, Corpodean a ezitat. Dar cînd a fost vorba să-l scoată pe francez, s-a decis cît ai clipi. Decisese, de fapt, tuşierul în locul lui.
Eliminarea lui Thereau a tulburat puţin echilibrul de forţe, a obligat Steaua să strîngă rîndurile şi să strîngă dinţii, să-i strîngă şi mai mult la eliminarea lui Bănel, dar atît a fost. Ocaziile nu s-au înmulţit, ritmul nu s-a iuţit. Echipa lui Rednic a avut momente de splendidă agresivitate, dar şi-a economisit forţele pentru grupele UEFA. La fel ca şi steliştii, care s-au încălzit cu public pentru înfruntarea cu Lyon. Din fericire pentru Corpodean, de la un anumit nivel în sus, apar mize mai importante decît derby-urile istorice. Dincolo de fumigene, orgolii, confetti şi jandarmi, se simt calculele de bun-simţ ale antrenorilor. Golul dinamoviştilor a venit tîrziu, în prelungiri. Un gol logic, aproape cinic. Pînă la urmă, cele trei puncte contează. Şi primul loc în clasament.
Din fericire pentru Corpodean, de la un anumit nivel în sus, un om în plus sau în minus nu mai înseamnă o dramă. O ciudăţenie, da, dar nu o dramă. Poate un banal antrenament pe durere. Încă unul, după cel efectuat duminică, în compania Rapidului. Un antrenament în genul celor practicate de Titi Teaşcă prin anii ‘60. În loc de saci de nisip la glezne, cartonaşe roşii. Steaua patrulează în zece oameni, apoi în nouă, ca să poată zburda în unsprezece. Şi, de ce nu, în opt, şapte, şase, să aibă Olăroiu cît mai mulţi jucători odihniţi.
Pe lîngă faptul că a dat derby-ului tensiune, Corpodean a mai reuşit ceva. Să demoleze mitul malign al Stelei favorizate de arbitri, mit care înflorea ameninţător în corpul campionatului. Lupta la titlu promite să fie una cît de cît sănătoasă. Dar ar fi păcat ca diferenţa s-o facă pînă la urmă tot oamenii în negru.
Un asistent telescop
Cătălin Tolontan
Avantajele din fotbal sînt ca banii în viaţă. Uşor vin, uşor trec. Dinamo a obţinut repede şi mai degrabă nejustificat eliminarea lui Thereau, dar n-a ştiut cum s-o folosească, fără driblingul de slalomist al lui Denis Şerban.
Pînă la prima eliminare, “cîinii” jucaseră bine. Apoi au început să aibă complexul echipelor de hochei care, aflate în avantaj numeric, se miră de ce nu reuşesc să înscrie. Căzută în contemplarea propriei superiorităţi, Dinamo a jucat mai lent în 11 contra 10 decît în 11 contra 11!
În rest, criza din arbitraj continuă în direct şi la oră de vîrf. Asistentul Nagy ar trebui sa se breveteze pe sine drept cel mai mare telescop din lume, peste Aracibo din Puerto Rico şi SALT din Africa de Sud, de vreme ce a văzut contactul dintre Thereau şi Moţi. A existat ceva acolo, însă acestea sînt faze interminabile pe un teren de sport. Ţinerile şi împingerile reciproce nu pot fi eliminate decît împreună cu fotbalul.
Aşa cum am scris că Steaua a primit mai multe şi mai importante cadouri de la arbitru în derbyul cu Rapid, consemnăm acum că a fost dezavantajată în partida cu Dinamo.
