Acasă Revista presei Campioni de toamnă topiţi iarna

Campioni de toamnă topiţi iarna

131
1

(articole preluate din GAZETA SPORTURILOR)

– Alin Buzărin

Nu neapărat fluierul lui Rodriguez Santiago a decis eliminarea lui Dinamo Se va glosa mult pe prestaţia acustică a arbitrului spaniol. Barthez plecase la duşuri şi se pregătea să se usuce la păr. Chihaia apucase să tragă pe la ultimul bis al concertului, iar Felix Drăghici a rostit un “finaaaaaaaaal” prelung, în timpul căruia mingea putea ajunge pînă în vecini, la Saint Tropez, pe chipiul de jandarm al lui Louis de Funes. Dacă tot e să facem teoria algebrei, geometriei şi metafizicii minutului 94, trebuie să ne uităm în spate, către Sofia, cînd pe esteţii ultimei şi fatalei secunde îi apucase, la 0-0 în deplasare, atacatul în zece oameni. Calificarea nu s-a pierdut în secunda fluierului de la Marsilia. Nici măcar în momentul în care Vlad Munteanu rata singur cu Barthez, nici cînd se lua gol din corner, ca la Divizia C, nici cînd se pierdea timpul, în ultimele minute, cu Bratu şi Grigorie care se văitau pe teren, în loc să se tîrască afară. Ratarea efectivă a Europei s-a produs mai demult, şi nu deodată, ci treptat. Aflată mai mereu cu un pas în spatele umbrei internaţionale a Stelei, echipa din Ştefan cel Mare a început să-şi propună doar mărunte mize interne. Contabilizarea unor titluri şi a unor cupe care nu spun nimic dacă nu sînt urmate de ecou extern. Sau tezaurizarea unor abureli semioficiale, cum ar fi distincţia de tinichea numită campioană de toamnă. Dacă bine ne aducem aminte, anul trecut, în ultima etapă a turului, Argeşul a primit cu nonşalanţă exact atîtea goluri cîte îi trebuiau lui Dinamo pentru a ierna pe locul doi în campionat, la golaveraj. Prin patrie lucrurile se mai rezolvă, însă prin Europa nu. Iar de arbitraj nu e cazul să vorbească Dinamo, chiar dacă Rodriguez Santiago ar fi fluierat sfîrşitul meciului încă de la pauză. Atunci cînd se invocă acest motiv, se pot pune casetele meciurilor din campionat, acolo unde frustraţii ultimei clipe de la Marsilia s-au bucurat, de-a lungul timpului, de o grămadă de privilegii. Fulgerele de toamnă din ţară sînt steluţe de gheaţă în iarna continentului, topite în glodul bulgăresc, amestecat cu aburii de pe fluierul lui Rodriguez Santiago.

Cînd, unde, cum?

– Cristian Geambaşu

Peştişori de aur, Monte Cristo, catedrale, speranţe, angajamente. Poveşti. Parole, parole. Magnetismul evocat de preşedintele Nicolae Badea nu e suficient deocamdată pentru Europa. Dinamo a dat maximum pe Stade Velodrome. A jucat la sacrificiu, a dovedit disciplină tactică, uneori inspiraţie. Ce a lipsit totuşi? De ce nu s-au concretizat pronosticurile optimiste ale conducerii? De ce n-au reuşit băieţii lui Andone în faţa unei echipe suficient de relaxate? Pentru că vorbim prea mult. Pentru că nu ne prinde să jucăm cu calificarea pe masă. Pentru că nu ştim să dăm gol în situaţii de unu la unu, Vlăduţ! Pentru că Gaev rămîne un portar modest, găurile din defensivă nu pot fi astupate cu rugăciuni, iar lipsa de formă a lui Grigorie pare incurabilă. Pentru că Niculescu este un excelent executant de lovituri libere şi atît. Pentru că întotdeauna ne lipseşte o secundă. Sau ni se fură. Nu vom şti niciodată.

Guvernul din munţi

– Catalin Tolontan

Şeful arbitrilor. Evoluţia cursului euro/dolar. Retrogradatele. Promovatele. Poziţia UE faţă de bugetul britanic. Tuşierii care vor ajunge pe lista FIFA. Probabilitatea ca în 2006 să vină cutremurul cel mare în România. Primele de calificare pentru “tricolori”. Prerogativele lui Lupescu. Vremea de Crăciun. Drepturile de televizare. Stratul de ozon. Toate aceste teme, şi multe altele, se discută în aceste zile la Bistriţa, acolo unde şi-au anunţat prezenţa Tata Jean, Pinalti, Halagian, Schorsch, Mitică Dragomir şi alte personaje ale vremurilor apuse. Dacă rezervaţia de dinozauri pitici de la Haţeg întîrzie să se construiască, iată că Jurassic Park de la Bistriţa continuă să producă pe bandă rulantă verdicte, clasamente şi comploturi bune de adormit copiii. Pentru că memorabil în actul întrunirii acestui guvern invizibil e tocmai inutilul său. Într-o vreme în care investiţiile cresc, industria se civilizează şi fotbalul nostru a început să scoată capul în Europa, cîţiva partizani înarmaţi cu sarmale şi cîrnaţi s-au ascuns în munţii de salată de bouef şi visează la contrarevoluţie. Luaţi-le clasamentele în alb şi daţi-le nota de plată!

1 COMENTARIU

  1. buzarine,stiam ca esti spurcat,dar nu chiar la nivelul asta.Iti recomand o pereche noua de pantofi,probabil cei purtati in seara asta s-au tocit de la atata bucurie.In principiu,un gazetar trebuie sa fie obiectiv.Tu nu esti decat o lepra,un jeg.Nimic mai mult.Multumesc.

Comments are closed.