(articole preluate din Sport Total)
– Cosmin Staniloiu
Giovani a scapat de Andone si se pregateste sa debarce si jumate din echipa care a terminat turul pe primul loc. Intr-o traditie strict personala, presedintele a vorbit precum fostul impresar si a anuntat ca totul e de vinzare si orice e de cumparat.Obiceiurile vechi sint greu de ascuns de la o virsta incolo si Giovani nu se poate abtine sa nu dea buzna pe piata transferurilor, pentru tranzactii care pot parea ilogice fotbalistic, dar sint intotdeauna banoase. Daca tot a aruncat ghimpele de pe banca, aducind un spaniol docil, Becali poate face ce vrea cu echipa.Probabil ca in curind va desena si scheme tactice, ajutat de Cornel Dinu, reactivat din nevoia de filosofie desentata si necesitatea aburirii privitorilor. Esteban Vigo nu cunoaste pe nimeni si e posibil ca la vara sa se laude Giovani ca a cucerit titlul, iar antrenorul inca sa mai ceara cuiva de pe margine sa-i pronunte corect numele lui Moti.Care Moti se zice ca ramine inca in Stefan cel Mare pentru ca e tinar si ar putea face mai multi bani peste vreo doi ani; mai multi decit e posibil sa dea Poli pe el azi. Asadar, viitoarea mare echipa a lui Dinamo incepe sa se construiasca precum un supermarket.Primele oferte de sezon au fost deja anuntate si se investeste in produse despre care se spera ca vor aduce un profit frumusel la vara. La Dinamo, totul e impotriva firii. Politica de galantar e combatuta sforaitor de declaratii in care-si fac loc notiuni care n-au nici o treaba cu negotul: performanta, echipa completa, titlu, Liga Campionilor.Doar Giovani putea sa mitralieze liderul, pe motiv ca e o echipa slaba. E ca in povestile de nu sta nimeni sa le asculte, cind unuia, urindu-i-se cu binele, incepe sa o caute cu luminarea.
Restul lumii
– ANDREI BALAN
Din punct de vedere al esecului perfect la nivel managerial, fotbalul nostru este ca un profesor universitar care n-a terminat niciodata facultatea. Stie sa piarda, dar nu stie ce pierde, pentru ca exista intotdeauna cineva care se ridica, din ultimul rind, si aplauda frenetic miscarea mortului pe verticala. Tocmai de aceea, ceea ce se intimpla iarna de iarna in jurul Carpatilor nu aduce decit cu un parastas rejucat la cererea rudelor pe motiv ca au mai ramas sarmale de la ultimul refren al popii. Ma uit la Divizia A si am impresia ca am intrat in uzina de la Cernobil cu doua minute inainte de dezastru. E ceva in aer ce anunta disparitia speciei, un fel de oxigen pur, plecat pe teava inaintea glontului. Logic, intr-un spatiu in care medicii inchid Reanimarea ca sa-si incalzeasca friptura de-acasa, permutarile se nasc impotriva firii, precum o ureche in plus pe care n-o aveai, dar care nu te deranjeaza inca. Dinamo.Daca l-ar fi adus antrenor pe Magellan, ar fi avut un sens si inrolarea lui Esteban pe post de bucatar si spalator de punte. Asa insa, cu un cirmaci exilat in Cipru si cu un mus pe post de capitan, in Stefan cel Mare nu se asteapta cuceriri, ci doar steaguri infipte in inima absurdului. Mai lipsesc din peisaj Harry Potter, printul Charles, Julio Iglesias si Hugh Hefner. Ultimul se pare ca va accepta pina la urma sa se ocupe de imaginea clubului, dar insista ca Procuroru’ sa-l ajute pe partea de marketing, religie si relatia cu Imperiul Roman. Rapid. Nu cred sa existe ceva care sa nu poata fi realizabil, pe invers, in Giulesti. Jucatorii dau anunt prin ziare, antrenorul vorbeste cu patronul prin degetul mijlociu, patronul se da cu schiurile cind vine vorba de bani, galeria impune sistemul de joc, puterea nocturnei si transferurile. Bine ca Gigi Corsicanu nu se uita la handbal, ca ne-am fi trezit la Berlin cu atacul Gogirla-Niculae-Varzaru. Niculae un pic retras, desigur. Olaroiu. Steaua – Poli 2-1, Poli moare zimbind dupa pauza, Steaua campioana, Oli antrenor in Ghencea la nici sapte luni dupa ce stabilise tactica potrivita in vestiarul Timisoarei. Avantaj la serviciu. A, da, uit mereu de cornerul acela din minutul 92, cind Poli a urcat delicat, si cu portarul, in careul Stelei. Sau nu uit, dar imi amintesc mai clar tabela. In sapte luni, nimeni nu va mai sti daca Oli l-a sunat primul pe Gigi sau invers. Desi stim cu totii ca si un simplu bip scapat discret intre reprize poate muta uneori muntii, nu doar un simplu titlu. Al 22-lea, totusi. 2006. Ando in Ghencea, Zenga la Poli, Dorinel la Otelul, Esteban pe Luna, Hagi la Yaki. In afara de ascensiunea Regelui, de restul nu sint prea sigur.






































