Acasă Revista presei ROMÂNIA – TURCIA, AZI, ORA 21:00, ÎN DIRECT PE ANTENA1 ŞI GSPT

ROMÂNIA – TURCIA, AZI, ORA 21:00, ÎN DIRECT PE ANTENA1 ŞI GSPT

128
0

(gsp)
Maxim out, intră Dodel! » Piţurcă s-ar fi decis asupra tripletei Torje – Stancu – Tănase la mijlocul terenului
de Justin Gafiuc
După prestația cu Ungaria, Tănase e favorit să fie titular cu Turcia
Piţurcă e gata să-i surprindă pe otomani cu mutarea cea mai puţin aşteptată în linia mediană. După jocul cu Ungaria, Torje şi Stancu păreau cei mai expuşi să piardă locul de titular. Pînă la urmă, pare că pe bancă va rămîne băiatul de la Stuttgart.
Patru zile a avut Piţurcă la dispoziţie spre a pritoci formula pentru meciul cu Turcia, care ne poate asigura în proporţie covîrşitoare accesul la play-off-ul către Mondiale. Şi a trebuit să slalomeze între absenţa suspendatului Bourceanu, incertitudinea lui Pintilii şi dilema titularizării sau nu a lui Dodel.
Şi, finalmente, din joben pare să iasă diseară o echipă cu o linie mediană neaşteptată: Torje – Stancu – Tănase. E o tripletă care a mai jucat anul trecut din primul minut al “amicalului” trist cu Slovenia, 3-4 la Ljubljana.
Minusurile “neamţului”
Ar dispărea, aşadar, Maxim! Într-un fel, cifrele “neamţului” din jocul cu maghiarii ar explica potenţiala opţiune a selecţionerului. Mijlocaşul lui Stuttgart a avut doar 25 de acţiuni reuşite din 46 de încercări şi a cîştigat 4 dueluri din 11, doar Bogdan Stancu înregistrînd parametrii mai slabi la partida de vinerea trecută.
În plus, e singurul care n-a recuperat nici un balon contra Ungariei şi a pierdut 14 mingi. Iarăşi printre codaşii “tricolorilor”!
Gigel pentru contraatac
Iar păstrarea lui Stancu printre titulari ar veni din raţiuni competiţionale şi de cunoaştere a adversarului: chiar dacă nici el n-a rupt gura tîrgului cu maghiarii, “Motanul” îi ştie bine pe otomani din campionatul turc.
Şi încă un detaliu pe care Piţurcă l-a pregătit în cantonament, spun surse de la lot. “În funcţie de joc, plănuieşte mutare în ofensivă cu Gigel Bucur, om care stăpîneşte bine arta contraatacului. Asta fiindcă se vor avînta spre gol, n-au altă şansă decît victoria spre a rămîne în cărţile Mondialului, iar Bucur ar fi un jucător perfect pentru spaţiile libere rămase“, e precizarea unui personaj apropiat “naţionalei”.
Piţi pentru Hoban: “Joacă pasa lungă!”
Alegerea lui Piţurcă pentru înlocuirea lui Bourceanu se duce, finalmente, către petrolistul Ovidiu Hoban. Selecţionerul a purtat cîteva discuţii separate cu mijlocaşul “lupilor”, căruia i-ar fi cerut în mod special să caute pasa lungă pentru sprinturile lui Marica. “Piţi speră să dăm gol repede, la fel cum s-a întîmplat şi cu Ungaria, aşa încît să liniştim din start aplombul Turciei“, povesteşte unul dintre jucătorii “naţionalei”.
 
Mi-e frică de frica noastră
de Andrei Vochin
Selecţionerul pregăteşte o partitură defensivă contra turcilor, aceeaşi cu care am păcălit Olanda în 2007 sau Franţa şi Italia la Euro 2008. Mi-e teamă să nu ne păcălim noi acum!
Din declaraţiile lui Piţurcă, dar şi din componenţa primului “11”, rezultă că planul de luptă va fi unul minimalist, cu întreaga echipă strînsă arici în propria noastră jumătate de teren şi cu ieşiri rapide pe contraatac. Cu ambuscade în care să-i prindem pe otomani, după reţeta tradiţională care cuprindea celebrele ingrediente ale luptelor lui Ştefan, arderea ogoarelor şi otrăvirea fîntînilor. Istoricul fotbalistic ne-ar spune că, de fiecare dată cînd am întîlnit adversari puternici, de la Portugalia lui Eusebio la Columbia lui Valderrama şi de la Argentina lui Batistuta la Olanda lui Seedorf, victoriile au venit în urma aceleiaşi filosofii. Ne-am lăsat atacaţi, am rezistat eroic şi am dat lovitura.
Pentru Victor Piţurcă matricea pare a fi cea din 2007, cu Olanda, de la Constanţa, replicată şi în primele două meciuri ale CE 2008, contra Franţei şi a Italiei. În cel dintîi am învins, în celelalte două am remizat. Toate rezultatele ne-ar fi bune azi pentru a rămîne cu şanse imense de calificare la baraj. Carevasăzică, n-ar trebui să-mi fie frică!
Şi totuşi îmi e! Pentru că similitudinile nu-mi par atît de evidente. În primul rînd, cele referitoare la adversar. Turcia e o echipă bună, mult mai bună decît Ungaria! Dar nu atît de bună precum era Olanda în 2007. Turcia, cu tot cu Fatih Terim, nu face parte din categoria marilor forţe. Nici ca valoare a lotului, nici ca tradiţie. Prudenţa noastră excesivă în faţa unei selecţionate supraevaluate ne-ar putea conduce către acel respect exacerbat şi păgubos, care să ne tragă tot mai mult spre careul lui Tătăruşanu. Adică spre zona unde ei au, într-adevăr, fotbalişti cu ştaif ca Arda, Burak sau Bulut. Şi să ne îndepărtăm de aria lor tremurîndă, cea în care acţionează fundaşi de valoare îndoielnică. Apărători care greşesc sub presiune, dar care par Beckenbauer cînd sînt lăsaţi să construiască în linişte.
Îmi mai e frică şi de echipa noastră în ADN-ul căreia găsesc mai multe urme de joc ofensiv decît defensiv. Pentru împrospătarea memoriei, să ne amintim că la Constanţa, în 2007, am avut pe teren în acelaşi timp doi fundaşi stînga, Raţ şi Chivu, doi închizători, pe Nicoliţă inepuizabil în dreapta şi numai doi oameni de atac: Mutu şi Marica. În plus, beneficiam de oameni suficienţi pentru fazele fixe: Tamaş, Goian, Ovidiu Petre, Chivu erau redutabili în jocul aerian. Ne apăram în cel puţin 8 inşi, contraatacam cu Mutu, Marica şi Nicoliţă şi marcam din fază fixă. Echipa de azi pare mai pregătită pentru un joc de posesie, are jucători mai fîşneţi şi cu viteză mai bună, mult mai utili în terenul advers decît în preajma porţii noastre. Dar cu deficit fizic, care se reliefează mai ales cînd nu ai mingea şi te pierzi în dueluri corp la corp.
În cazul ăsta îmi mai e frică de teren! Atunci, la Constanţa, rîul, ramul şi cu ploaia au transformat suprafaţa de joc într-o orezărie în care Van Nistelrooy, Van der Vaart şi Robben păreau soldaţi americani pierduţi prin Vietnam. Azi avem o suprafaţă de joc superbă care nu va încetini acţiunile de atac. Ogorul e mănos, iar fîntînile au apă potabilă. Şi-atunci de ce să nu ne îndestulăm noi, ci să-i lăsam pe ei să o facă? De ce să ne apărăm cu oameni de atac?
Sau poate mi-o fi frică pentru că vreau să nu pierdem ce am cîştigat pînă acum. Dar tot de frică voi striga şi azi, cu putere, HAI ROMÂNIA!
 
Legături periculoase
de Justin Gafiuc
Cum a ratat România calificarea la Mondialul din ’86 deşi mai avea nevoie de un singur punct » În ’85, cu Irlanda de Nord, am dominat net meciul, dar un gol al lui Quinn (29) a dus dezastrul în vestiarul lui Lucescu
Mondialul din ’86 ne-a fost interzis după un meci frăţesc între Anglia şi Irlanda de Nord, 0-0, care au mers împreună la turneul final. Acum ne-am putea bloca într-un Turcia – Olanda dacă pierdem azi cu otomanii.
“Tricolorii” se încurajează, majoritatea fanilor nu-şi fac probleme că am putea pierde acasă cu Turcia, aşa că minimum un punct e aproape bifat în calculele pentru baraj. Şi dacă, totuşi, vom avea necazul din ’85, cînd, în drumul spre Mondialul mexican, eram într-o situaţie similară cu cea de acum şi am dat chix? Există trei elemente comune ciudate!
Şi în ’85 ne trebuia tot un punct
Momentele au multe puncte comune. Înainte cu două runde de capătul preliminariilor pentru CM ’86, aveam nevoie de minimum un punct acasă, cu Irlanda de Nord, spre a ne asigura apoi o formalitate în deplasarea decisivă din Turcia.
La fel, “tricolorilor” le-ar fi de folos acum o simplă remiză cu otomanii pentru un sfîrşit de campanie liniştit la “dubla” de serviciu cu Andorra (d, 11 octombrie) şi Estonia (a, 15 octombrie).
A lipsit Ştefănescu, acum Bourceanu
În toamna lui ’85, “naţionala” lui Lucescu a pierdut însă acasă cu 1-0 după un meci cu o istorie încărcată, de la care a lipsit unul dintre oamenii de bază, Costică Ştefănescu. Acum, Bourceanu e omul care nu va apărea pe gazon cu Turcia.
De la Anglia – Irlanda de Nord la Turcia – Olanda
În urmă cu 28 de ani, România avea să rateze finalmente calificarea la CM ’86 după o remiză de operetă la Anglia – Irlanda de Nord, 0-0, scor care le-a dus braţ la braţ pe cele două reprezentative la turneul mexican. N-a mai contat succesul nostru la Izmir, 3-1.
De această dată, trupa lui Piţurcă riscă să se lovească de o altă partidă pacifistă în ultima rundă: Turcia – Olanda. Dacă pierdem azi cu oamenii lui Terim, am putea ajunge la final în situaţia unei departajări la golaveraj cu Semiluna, cu condiţia ca turcii să treacă de batavi.
Şi există cel puţin două indicii periculoase pentru noi: Terim îl are elev la Galata pe Sneijder, iar în ultimul meci al campaniei pentru Euro 2012, Olanda nu s-a sfiit să piardă galant în Suedia, 2-3. Le-a permis nordicilor să se califice direct la turneul final în calitate de cea mai bine clasată “naţională” de pe locurile 2 din preliminarii!