(articol preluat din GAZETA SPORTURILOR)
– Andrei Niculescu
Esteban Vigo era ieri seară în maşină, în drum spre Barcelona, cînd a răspuns apelului Gazetei Sporturilor. “Am fost cîteva zile în Andorra şi acum mă întorc să-mi pregătesc bagajele”, a explicat el. “Putem vorbi fără probleme pentru că am hands-free, dar sînt între munţi şi s-ar putea să se întrerupă”, a continuat. Într-adevăr, legătura s-a întrerupt de cel puţin trei ori în timpul conversaţiei.
– Aşadar, senor Vigo, cînd a fost primul telefon din România?– Cu 5 sau 6 zile în urmă, nu mai ştiu exact. M-a sunat preşedintele Becali şi mi-a spus despre ce e vorba. Mi-a expus în linii mari proiectul său, mi s-a părut ok şi am aceptat.
– Aţi rămas deci în relaţii cu Ioan Becali de cînd aţi plecat din România?– Da. Vorbeam deseori la telefon, discutam despre cum merge fotbalul în Spania, în România, despre jucători. Mai des am vorbit de cînd a fost numit preşedinte la Dinamo.
– Care ar fi intenţiile dumneavoastră aici? Mai bine zis, speranţele. – Hombre, ce vreau eu e s-o fac pe Dinamo campioană. O echipă care e pe primul loc nu se poate gîndi la altceva. Iar apoi, vom vedea. Poate Liga Campionilor. Ştiu că nu va fi uşor, dar nimic nu e uşor pe lumea asta, nu?
“De regulă, joc 4-2-3-1”
– Aţi văzut vreo casetă cu Dinamo pînă acum?– Deocamdată, nu. Dar m-am uitat pe Internet şi am văzut lotul de jucători şi cîteva caracteristici ale lor. Am văzut că sînt mulţi internaţionali, deci asta înseamnă că au valoare, nu? Dar cît stau în România voi avea grijă să fac rost de toate meciurile din acest sezon, astfel ca pînă pe data de 10 ianuarie, cînd va fi reunirea, să fiu pus la punct cu toate. Atunci voi şti şi dacă mai avem nevoie să transferăm ceva. Ştiu însă că în echipă e Claudiu Niculescu, cu care am mai lucrat, aşa că el va face, pentru început, legătura între mine şi ceilalţi jucători. Am înţeles că a venit şi Cătălin Munteanu, pe care-l ştiu din Segunda Division, e un fotbalist foarte bun, care mă va ajuta mult.
– Pînă acum, Dinamo a jucat foarte ofensiv. Care e stilul dumneavoastră?– Şi eu sînt la fel. Îmi place jocul ofensiv. Dar filozofia mea e alta: îmi place să cîştig. Asta nu se poate decît atacînd. Cîştigînd, jucătorii prind încredere şi aşa apare şi spectacolul.
– Ce sistem de joc preferaţi?– Sistemul de joc se face în funcţie de jucători. Întîi să văd lotul şi apoi voi opta pentru un sistem sau altul. De obicei eu am jucat 4-2-3-1, dar asta nu e o regulă. Am destul timp la dispoziţie pînă va începe returul.
“Profesionism şi dialog”
– Sînteţi un antrenor dur? Sau vă place să fiţi apropiat de jucători?– Sînt un om care vorbeşte mult cu jucătorii. Şi eu am fost jucător şi ştiu că au nevoie de asta. Duritatea nu foloseşte la nimic. Ea trebuie aplicată doar atunci cînd nu se mai poate altceva. Dar e ultima metodă, după mine. Dialogul e cel mai important.
– Sînteţi adeptul cantonamentelor?– Normal, fac cantonamente doar cînd trebuie să le fac. Şi doar cu o zi înaintea meciurilor. Dar dacă am încredere în jucătorii mei, pot renunţa foarte uşor la cantonamente. Ne vedem direct în ziua meciului. Totul ţine deci de încredere, de profesionism şi de dialog.
“Dacă voi avea rezultate, mă vor iubi fanii şi pe mine”
– Vi s-a spus că fostul antrenor a fost foarte iubit de public? – Nu, adevărul e că nu ştiu nimic despre cel ce a fost înainte, aşa că nu pot să fac nici un comentariu pe tema asta. Însă asta e viaţa antrenorilor, asta e regula jocului dacă pot să spun aşa.
– Nu vă e teamă de reacţia fanilor, ştiind acum că fostul antrenor era foarte iubit? Galeria lui Dinamo e printre cele mai rele din România.- Nu mi-e teamă de nimic. Dacă mi-era, nu veneam. Ştiu însă că fanii iubesc în primul rînd rezultatele. Dacă voi avea rezultate, mă vor iubi şi pe mine. Iar eu am venit aici ca să am rezultate.
– Aveţi un mesaj pentru suporterii lui Dinamo?– Să aibă încredere în mine şi răbdare, pentru că o echipă competitivă nu se realizează repede. Şi să fie alături de jucători la bine, dar mai ales la rău.
A fost rezervă în finala de la SevillaNoul antrenor al lui Dinamo a făcut o scurtă descriere şi a carierei sale de jucător. “Am fost la FC Barcelona din 1977 pînă în 1987. Am jucat deci şi cu Cruyff, şi cu Neskens, şi cu Maradona, şi cu Schuster, şi cu Alesanco. Am avut numai antrenori de prim-plan şi de la toţi am învăţat cîte ceva”. Esteban a făcut parte din lotul catalanilor pentru partida cu Steaua, celebra finală a Cupei Campionilor Europeni din 1986. “Am fost doar rezervă atunci. De fapt, cred că din cauză că n-am jucat eu, am mîncat bătaie”, a glumit el.
“Era un trabajador”Juan Castro, unul dintre redactorii secţiei de fotbal internaţional de la cotidianul spaniol “Marca”, îşi aminteşte despre jucătorul Esteban. “Era un “trabajador”. Nu era un fotbalist de superclasă, poate fi caracterizat drept rezonabil. Însă la nivelul lui FC Barcelona, care întotdeauna a fost mult mai mare decît în altă parte”. Ca antrenor, Esteban a rămas la fel: “muncitor şi pasionat de ceea ce face. A avut un pic de ghinion la Cordoba, unde venise cu multe iluzii, dar fiecare tehnician are momente de genul ăsta. La Barcelona B şi la Barcelona C a făcut treabă mai bună, acolo a format chiar jucători”.
Cum îl descriu românii cu care a lucratProfesionist 101%
Jucătorii de la U Craiova şi FC Naţional pregătiţi de Esteban şi Alesanco spun despre noul antrenor al lui Dinamo că ştie fotbal
– Adrian Florea
Esteban Vigo i-a fost asistent lui Ramon Alesanco la U Craiova (14 etape în sezonul ’97-’98) şi la FC Naţional (7 runde în campionatul ’98-’99), iar fotbaliştii pe care i-a pregătit atunci îşi aduc aminte cu plăcere de cel care îi va lua locul lui Andone la Dinamo. “Am lucrat foarte puţin cu Esteban la Ştiinţa. Se înţelegea foarte bine cu şeful său, Alesanco. Nu ştiu care dintre ei era “creierul” la echipă, dar vă pot spune că Esteban ştie fotbal, e un bun tehnician. Este un tip glumeţ, iar la antrenamente se băga la 5 contra 2. Nu prea stătea la mijloc, pentru că omul ştia bine cu mingea, era tehnic rău”, rememorează Claudiu Niculescu (foto).
“Avea marea calitate că înţelegea jucătorul, ştia să se facă plăcut şi pe teren, şi în afara lui. Modest, fără fiţe că vine din Spania, profesionist 101 la sută”, l-a descris fundaşul Marius Iordache pe Esteban.
“La nivelul acelor ani, Alesanco şi Esteban erau cu 3 clase peste majoritatea antrenorilor români. Lucrau foarte mult tactic, se vedea că vin dintr-un superfotbal”Marius Sava
“Esteban şi Alesanco îşi împărţeau în mod egal munca, nu puteai spune care e secund şi care-i “principal”. Nouă ne-a plăcut foarte tare că mingea nu lipsea de la nici un antrenament, iar Esteban era printre noi la toate miuţele. Alerga de ne scotea sufletul!”Ionuţ Luţu






































