(articole preluate din Gazeta Sporturilor)
Cătălin Tolontan
Pentru că uneori binele se face cu forţa.
Vă uitaţi la meci? V-aţi uitat? La Dinamo – Xanti, of course! Şi aveţi o senzaţie de ameţeală, ca atunci cînd citiţi în maşină, cînd aterizează avionul sau cînd, pur şi simplu, vă doare stomacul? Nu, nu vă duceţi să vă faceţi analizele! Sînteţi bine. Dumneavoastră, nu şi Cristi Borcea.
Oficialul lui Dinamo a interzis TVR să-şi plaseze camera de plan general pe mijlocul terenului. Sus se repara acoperişul, iar pe mijloc nu mai vedeau preţioşii din tribuna oficială. Da, e adevărat! De aceea aţi văzut meciul într-o rînă, de aceea aţi avut impresia că terenul e aplecat, că totul e şui. După ce a plătit zeci de mii de euro, TVR a fost silită să plaseze cea mai importantă cameră pe o axă care dă vertij.
Borcea şi-a permis. Pentru că el face regulile.
Gigi Becali s-a dat cu capul de tavan. Ştiţi ce-a făcut UEFA şi firma TEAM, care organizează Liga Campionilor? Au venit în Ghencea şi l-au anunţat pe şeful Stelei că trebuie să părăsească loja centrală. Stupoare, infarct, tot tacîmul. “Aici stă televiziunea, adică oamenii care se uită la TV, sau nu transmitem!”. Becali a acceptat.
După cum ProTV, care are drepturile pentru Ligă, a fost silită ca în carul de transmisie să nu se audă vocea comentatorilor. Aşa scrie în Manualul de Transmisie TV. Pentru ca regizorul, un român excepţional, Daniel Eftimie, să nu fie influenţat de comentariu. Şi Dani Eftimie a reuşit o transmisie super.
Imaginile dictează, nu interpretarea comentatorilor. Publicul, nu oficialii. Asta în Europa. În ţara lui Cristi Borcea, ne-a confiscat-o!, contează el, generalii din tribune şi şmecherii. Nu oamenii care s-au uitat la TV şi nu frumoasa echipă care e Dinamo. Chiar, de cînd n-aţi văzut-o jucînd aşa de frumos ca sub bagheta lui Rednic?! Pe bune, aşa de frumos că putem lua un emetiral şi suportăm pînă şi o transmisie în picaj!
De mînă în Europa
Ovidiu Ioaniţoaia
Îndemnat de victoria realizată la Xanthi, Rednic a alcătuit aseară o echipă pronunţat ofensivă, cu Dănciulescu, Ganea şi Niculescu în avanposturi, ba şi cu fundaşii Blay şi Pulhac în roluri de mijlocaşi, adesea chiar de extreme. Meciul i-a dat dreptate. Cum Niculescu a deschis repede scorul, Dinamo s-a instalat la pupitrul de comandă, unde a rămas, evident superioară, pînă la sfîrşit. E drept, a ajutat-o şi adversarul. Pe cît de plăcut ca imagine, pe atît de modestîn conţinut, acesta poate invoca golul anulat la 1-0, cînd asistentul a semnalizat un ofsaid inexistent. La fel de adevărat e însă că grecii au redus din handicap, după ce Cristea mărise diferenţa, mai puţin prin meritul lui Paviot şi mai mult prin cel al portarului Gaev, căruia mingea şutată slab de francez parcă i-a fript mîinile. Fără să forţeze, Dinamo s-a desprins în final la 4-1, obţinînd o calificare clară dintr-un motiv foarte simplu: a avut o clasă, dacă nu două, peste Skoda. Restul ţine de statistică.
Există o vorbă veche în fotbal, că ocaziile ratate se răzbună, de care Rapid n-a fost departe să se convingă pe propria-i piele în Insula Madeira. Deşi şi-a creat 5 oportunităţi de a marca în prima repriză, n-a reuşit să fructifice nici măcar una, din care pricină s-a trezit condusă de Nacional şi, în contextul acelui 1-0 din tur, silită la prelungiri. A avut ghinion, dar şi noroc, socotind că adversarii au şutat de două ori în barele porţii lui Coman. După un start ezitant, cu spaţii largi lăsate la dispoziţia portughezilor, giuleştenii şi-au regăsit ritmul, iar echipa lungă pe pînă atunci şi-a strîns rîndurile şi a preluat iniţiativa. Pe măsură ce Nacional a ieşit din joc, Rapid a intrat şi, normal, în minutele de prelungire, pe care vişiniii le-au controlat autoritar, au apărut şi golurile. Datorate lui Rada şi lui Burdujan, ele au consfinţit un succes meritat şi o calificare logică. Cum totul e bine cînd se termină cu bine, Rapidului i se cuvin, ca şi lui Dinamo, mulţumiri şi felicitări.
