Ropotan, inchizatorul ofensiv

(Gazeta Sporturilor)

Andrei Vochin

Înlocuitorul lui Mărgăritescu nu-i atît de ordonat şi de meticulos în joc precum “China” însă îşi ajută echipa pe fază ofensivă

N-ai pîine, mănînci cozonac, spune o vorbă românească. Ruptura musculară suferită de Mărgăritescu i-a dat undă verde lui Ropotan pentru postul de mijlocaş central, iar tînărul fotbalist ochit la Galaţi a profitat imediat de ocazie şi s-a înşurubat în echipă.

Adrian are un profil diferit faţă de cel al lui “China”. Mărgăritescu este mijlocaşul metodic, ordonat, ale cărui carenţe fizice sau tehnice sînt frumos camuflate de o gîndire matură în joc. Ropotan e, parcă descriindu-şi vîrsta, avîntat, contondent, inestetic. Însă, mult mai ofensiv. Partida de vineri seară de la Piatra Neamţ l-a găsit de foarte multe ori înaintea lui Adrian Cristea, într-un sistem puţin modificat, cu doi mijlocaşi centrali în faţa unei linii de 3 şi a unui singur vîrf împins.

Într-o ofensivă gardată de nume grele, precum cele ale cuplului N&D, ale lui Munteanu, Cristea sau Opriţa, Ropotan a fost cel care a dat tonul la cîntec. El a iniţiat faza golului imponderabil al lui Niculescu, nu printr-o pasă din zona sa de acţiune, ci după o cursă ca un sprint prelungit şi o centrare smulsă de pe linia de fund. “De-aia îl iubeşte Mister Dinu”, mi-am spus cînd am văzut pasul înapoi venit în urma unei alunecări la sacrificiu, precum cele ale administratorului delegat pe vremea cînd le ţinea spatele lui “Cîrîilă” Nunweiller, Mopsu’ sau nea Mircea. Iar cifrele sale, cu adevărat remarcabile, îl pot urca în jilţul omului meciului, de vreme ce a avut cel mai mare procent al adversarilor scoşi din joc: 13 nemţeni eliminaţi din 33 de atingeri de balon (39%). Prin comparaţie, Cristea, un jucător tehnic şi în formă, n-a izbutit să depăşească, prin pas sau acţiune individuală, decît 9 adversari, deşi a jucat mingea de 47 de ori (19%).

Sigur că, în perspectiva jocului cu Lazio, se nasc două întrebări. Prima, dacă nu cumva Dinamo are nevoie de un închizător clasic, mai degrabă decît de un alt constructor. Punînd însă în balanţă erorile sale defensive (vezi şuturile lui Frunză din căciula careului mare, zonă aflată în responsabilitatea lui Ropotan) şi realizările ofensive, Ropotan este pe un mare plus. Adversarul de marţi e însă de alt calibru. De aici decurge a doua întrebare. Dacă Ledesma va fi la fel de abulic precum Vranjkovici, omul de care Adrian s-a descotorosit la primul gol, jucătorul care i-a permis să urce neîncetat, fotbalistul care, spre deosebire de alte jocuri, a dat aproape jumătate din mingi (17 din 38 la adversar). Adică dacă Ropotan va avea în faţă aproape cel mai slab de pe teren. Aproape, pentru că absolutul neputinţei nemţene de vineri îl găsim la conaţionalul lui Voika, Rusmir, o aripă atît de liniştită (n-a dat nici o pasă filtrantă, nici o centrare, nici o pasă de gol, nici un şut la poartă) de parcă ar fi făcut reclamă la Diazepam.